Doina toamnei­čŹü

A coborât pe nesimţite
C-un văl de ceaţă printre stuf,
Alunecând pe-o pală rece
De vânt, de frunze din văzduh.

A luat cu ea mirajul verii ÔÇô
Alai de fluturi ┼či c├ónt─âri,
A adunat dulceaţa-n struguri
┼×i norii negri dinspre z─âri.

Pe drum, din loc în loc sunt paie,
Ciuperci prin iarb─â-s risipite,
Din cer coboar─â-ncet ┼čiroaie,
Pe gard stau vr─âbii zgribulite.

E toamnă azi pe tot Pământul
┼×i plou─â f─âr─â ├«ncetare,
Spre vara caldă-mi zboară gândul,
Spre câmpurile de cicoare.

M-adoarme ploaia de pe ţiglă,
Prin visÔÇŽ ├«mi pare o chemare:
Bătând în geam o rămurică,
E doina vântului din zare.

Iulia-Florentina Paciurea
Versuri din volumul „Emo╚Ťii”.
Cartea vă așteaptă în librării!

Fotografie: Pixabay

2 comentarii

    1. iulia.paciurea spune:

      Mul╚Ťumesc pentru apreciere! Toamn─â magic─â!

      Apreciaz─â

Las─â un comentariu

Completeaz─â mai jos detaliile tale sau d─â clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul t─âu WordPress.com. Dezautentificare /  Schimb─â )

Poz─â Twitter

Comentezi folosind contul t─âu Twitter. Dezautentificare /  Schimb─â )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul t─âu Facebook. Dezautentificare /  Schimb─â )

Conectare la %s