Îmi iau arborii prieteni
Și mărgăritarul frate,
Îmi aleg un roi de fluturi,
Toți albastri, puși pe fapte.
Caut luminiș ascuns,
Verde crud și jovial,
În păduri de nepătruns;
Nimic sobru ori formal.
Îmi aleg rochie lungă,
Să nu simt că-s muritoare…
Din mătase… E ușoară!
Sunt o floare gânditoare!
Nu m-am hotărât ce floare,
Nici nu cred că mai contează,
Atât timp cât sunt sub Soare
Într-o oază! Ca o rază!
Iulia-Florentina Paciurea
Iulia-Florentina Paciurea ~ scriitor 
Bună dimineața, Iulia! 🙂
Frumoasă stare-n poezia ta! Felicitări!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc și te mai aștept!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superb!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Vă mulțumesc și vă mai aștept!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase versuri.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vă mulțumesc! Octombrie mă inspiră.
ApreciazăApreciază
Putere de munca și inspirație bună…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asemenea vă doresc!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult
ApreciazăApreciază