Mă frapează rapiditatea cu care uităm tot ceea ce a fost bun în viața noastră, tot ce ne-a făcut să zâmbim, tot ce ne-a unit. Sunt atât de multe momente minunate îngropate printre grijile și supărările zilnice, sunt povești reale despre părinți și copii, sunt piese de teatru și melodii nemuritoare, sunt ghivece cu flori sădite de mâna noastră, hectare de pământ arate, discuite, semănate și treierate, sunt cărți și tablouri scrise și pictate de noi!
Astăzi, măcar pentru o zi dintr-un an, neamul acesta are puterea să simtă la unison? Eu cred că da! Fie că ne place parada militară, fie că îl admirăm pe Eminescu, fie că avem câteva ii în șifonier ori un steguleț la fereastră, astăzi ceva ne unește. Avem puterea să găsim și să prețuim aceleași lucruri? Eu cred că da! Mâncarea de fasole poate… muzica populară poate… mustul, poveștile lui Ion Creanga, baticul înflorat al bunicii, domnitorii învățați la orele de istorie… Avem atâtea și atâtea lucruri care ne leagă, unele mai vechi, altele mai noi, dar toate importante, toate românești!
La mulți ani mie și ție!
La mulți ani ei și lui!
La mulți ani nouă!
Iulia-Florentina Paciurea
Iulia-Florentina Paciurea ~ scriitor 