Fură-mi!

Și dacă mi-ai fura privirea
Te-aș recunoaște după pas,
Ori, chiar mai bine, după glas,
Și dacă mi-ai fura auzul
Te-aș recunoaște după urme,
În nisip, cum știu că lași fărâme,
Te-aș recunoaște-n ce rămâne,
Și dacă mi-ai fura cuvântul
Te-aș reclădi din mine… Gândul
Ar fi tot ce m-alină, ce înclină
Balanța zilelor deșarte,
A zilelor în care-i numai noapte,
Ai răsari din mine. Înțelegi?!
Și am fi unici și întregi.
O… Fură-mi vocea și privirea,
Și fură-mi până și gândirea,
Chiar și așa te-aș reclădi,
Din vânt, din ploi, din păpădii!

Iulia-Florentina Paciurea

Fotografie: Pixabay

Lasă un comentariu