Mi-au ţesut în noaptea asta,
Roi de fluturi, până-n zori,
O rochiță mai uşoară
Decât albul de la nori.
Din seminţe de dorinţe
Ce-au furat din păpădie,
Cingătoare ca din aur
Mi-au croit din iasomie.
O pereche de mănuşi
Rozalii, trandafirii,
Fluturii mi-au născocit
Din zorelele din vii.
Şi aşa, cu port de vis,
Când va fi Luna regină,
Eu te-oi aştepta în prag
Sub a ei albă lumină.
De-oi veni cu flori din Soare
Pe vecie te-oi iubi,
De-oi uita că te aștept
Dorul mă va mistui.
De-oi veni cu flori de mac
Te-oi primi îmbujorată,
De-oi uita să mai ajungi
Voi schimba rochia-ndată.
Fluturii i-oi alunga,
Florile s-or ofili,
În răstimpuri, inima,
De-al tău chip mi-o aminti.
Ai să vii? Știu negreșit!
Sunt copil de sânziene!
Ele te-or lega de mine…
Sunt ca dragostea: eterne.
Iulia-Florentina Paciurea
Iulia-Florentina Paciurea 📚Scriitor 