„Apă plată cu lămâie” – fragment

„Era o mulțime colorată, emoționată, veselă și tristă în același timp, veșnic neobosită, o mulțime obișnuită cu viața de noapte, fie ea și după o zi de muncă la birou. Mi-a venit să râd, așa… singură cum mă aflam. Mi-a venit să râd pentru că mi-am imaginat pentru o clipă că toate sunetele au dispărut. (…) La început am fost amuzată de micul meu experiment, însă lumea fără sunete începea încet, încet, să mă scârbească. Rochiile mi se păreau prea scurte, dansul puțin indecent, expoziția de bijuterii, și ceasuri, și poșete scumpe mi se părea prea mult pentru o simplă aniversare. Încă nu apăruse fotograful, căci atunci chiar aș fi avut ce urmări! Va ploua cu sute de imagini, sute de clipe surprinse intenționat sau aiurea, sute de dovezi de frumusețe ajutată și teribilism forțat. Întâi mulțimea se va grăbi să își aranjeze ținuta și să își lipească pe chip zâmbetul lucrat acasă, în oglindă. Apoi vor dori fotografii cu sărbătorita, căci așa era normal să fie… Apoi vor dori fotografii aranjate, prelucrate, în poziții seducătoare, ștrengărești. După toate acestea, fotograful va rămâne într-un colț, ca un copil cuminte, și va căuta să surprindă instantanee. Când toți cei de la petrecere îl vor fi uitat, acele instantanee vor face cât 1000 de cuvinte. Ele îți vor descrie adevărata petecere, iar dacă mâine ori peste zece ani vei dori să îți amintești cum a fost, instantaneele vor fi mărturia neîntinată a adevărului.”
Iulia-Florentina Paciurea
Fragment din romanul „Apă plată cu lămâie”.
Cartea poate fi cumpărată de aici: https://www.libris.ro/apa-plata-cu-lamaie-iulia-florentina-paciurea-LIB978-606-8953-57-1–p10750152.html