Darul verii

Bună, bună ziua, vouă,
Frați zurlii cuprinși de rouă!
Vă salut din iarbă crudă,
Verdele azi mă inundă.
Pe mustață mi se urcă
O furnic-un strop năucă…
Eu o las, nici mă clintesc,
Nu ușor mă sinchisesc
De orice nebun apare
Stat prea mult cu capu-n Soare.
Vă salut și vin c-un sfat:
Tu, din iarbă, să-ți faci pat!
Eu, vara, din iarbă deasă,
Nu mă las dusă acasă.
Te cam văd pe la birou,
Pe la piață, în metrou,
Și apoi te urmăresc
Sprijinită de o poartă,
În gard vechi, vorbind agale
Cu vecina dumitale.
Hai, te las, că ești cu treabă,
Dar să nu îmi pici bolnavă,
Că ai stat prea mult departe
De un pește, de o carte…
C-ai schimbat la repezeală
Darul verii, într-o doară.
Fii atent: nu fi furnică!
Fii ca mine: fii pisică!

©️Iulia-Florentina Paciurea

Cărțile mele de proză și de versuri te așteaptă aici! Lectură plăcută!
https://www.edituraecou.ro/autor/iulia-florentina-paciurea