Habar nu am ce port în suflet,
Sunt zile-n care nu mă recunosc,
Și-atunci mă sperii de prezent,
De ce va fi, de tot ce-a fost…
Și cer mereu să fiu iubită.
Iubită sunt, dar eu nu simt…
De propriul gând învăluită
În mantii groase, fără rost,
Țesute nu se știe când,
De mine, tot de mine,
Mă simt așa… copil luptând
Cu timpuri reci, haine.
Iulia-Florentina Paciurea
