Speranța

Speranța e cuvânt,
E literă şi tuş,
Speranța e în cărți,
În rime şi povești…
Speranța e ca vântul:
N-o vezi, n-o poţi atinge,
Nici ştii de e văpaie,
Ori de curând se stinge.
Nu ştii de e albastră,
De-i albă ori turcoaz,
Nu știi de e în casă
Ori stă pe la pervaz.

Şi de-i atât de vie…
Cum de-o uităm mereu?
Cum de-o vorbim de bine
Doar când ne este greu?

Şi nu e doar cuvânt!
Și nu e doar poveste!
Speranța nu-i doar vânt!
Din cer, încet, se țese…

Iulia-Florentina Paciurea

Fotografie: Pixabay

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s