Mă ascund de mine, seara e târzie,
Nimeni de pe lume nu vreau să mă știe;
Mă ascund în mare, valuri chem în vis,
Nimeni nu-i cu mine: sunt în paradis.
Pe nisipul cald, blând, mângâietor,
Pășesc fără teamă… nimeni în pridvor;
În casa din perle nu este durere,
Mă ascund de mine, aici, printre ele.
Nimeni nu-i pe țărmuri, liniște deplină,
Au uitat de mine: Luna e regină;
Am uitat și eu, nu mai simt durere,
Primesc primul val… și îl las: mă piere.
Iulia-Florentina Paciurea
