Miraj

Firavă și plăpândă amintire,
Ești pentru mine singura sclipire
În zorii care par să nu mai vină,
Te naști din întuneric în lumină,

Și porți parfum de iasomie,
Miraj adus din nopțile 1000,
Balsam pe rana cea deschisă,
Zefir pe fruntea mea încinsă,

Pe care cobora iubirea blând,
De râs îmi amintesc plângând;
Pe care o urca iubirea către stele,
Pe care azi coboră visurile mele.

Firavă și plăpândă amintire…
Te naște clipa. Câtă irosire…
De ce om sunt și-aș fi putut să fiu
De nu mi-ai fi lăsat, pustiu,

Un suflet fremătănd și astăzi,
Prins de un zâmbet și de aștri,
Cerând o șansă, numai una,
Sperând să-nduioșez genuna.