Miracol

Tu și eu? O fantezie,
Un miracol, utopie!
Tu și eu, în astă lume,
Ne-am găsit întâmplător,
Tu privind de la fereastră,
Eu cu ochii spre pridvor.

Chiar atunci, de nu știu unde,
Un motan mare și galben
A unit c-un singur salt
Dorurile noastre toate
De iubire, de înalt.

Să tot fie-o veșnicie
De la astă întâmplare…
Noi, de-atunci, în utopie
Făurit-am propriul Soare!