Să mori de ochi albaștri

Sub ochii tăi albastri
De am să cad, să mor,
Să nu mă plângă nimeni!
M-am stins pentru amor.
Și dacă tot murim
În astă lume crudă,
Să nu mor din iubire
Mi-ar fi atât de ciudă…
Îți spun acum, pe loc,
Că ochii tăi albaștri
Deja, pân’ la soroc,
M-au dus printre sihaștri.
M-au depărtat de lume,
De toate ale sale,
M-au plămădit anume
Să plac domniei tale.
Sau cam așa visez,
În noapte, pe furtună,
Când fulgerele-mi fac,
Albastră, o cunună.
Mă cred nebun cu toții
Și poate au dreptate,
Dar eu în preajma morții
Te simt atât de-aproape!
Și-alerg spre norii negri
Ce stau să se adune,
Anume pentru noi…
În cer să ne cunune.
Să mori de ochi albaștri
Nu-i nou deloc sub Soare,
Dar crede-mă că doare
Mai dulce ca o floare!

Iulia-Florentina Paciurea
Fotografie: Pixabay

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s