E după chipul nostru

Sunt picături de ploaie
Ce zboară către cer,
Se-adună dintre noi…
Sunt lacrimi, nu mai pier!

Și norii se adună
Din ce în ce mai grei,
Sunt grei de răutate:
De-a noastră, de la ei…

Și vântul suflă altfel,
Mai rece, mai sălbatic;
E după chipul nostru:
Păgân și roșiatic.

Ne-am părăsit credința
Ori, poate, n-am avut…
În gând și în ființă
Spini negri ne-au crescut.

Și de mai e salvare,
Și de mai merităm…
Nici vrem a cerceta,
Nici vrem să o aflăm.

Iulia-Florentina Paciurea
Fotografie: Pixabay