Suntem îndemnați să ne descoperim, să ne căutăm, să ne fabricăm, să învățăm cine suntem. De parcă am fi o carte de vizită tipărită greșit, cu prea multe cifre la numărul de telefon. Număr… ce nu poate fi apelat.
Însă nu ne-am pierdut. Chiar deloc! Suntem îngropați printre conveniențe, apăsați de judecata celor din jurul nostru și de propriile prejudecăți, obișnuiți să zâmbim fără să fim veseli, să acceptăm fără să ne-o dorim.
Nu, nu trebuie să ne descoperim, să ne imaginăm cine suntem și să fim. Trebuie doar să ne regăsim.
Existăm deja! Suntem compleți! Suntem, uneori, ascunși.
Iulia-Florentina Paciurea
